Lumina lumânãrilor a însoțit progresul omenirii de-a lungul secolelor
și totuși cunoaștem foarte puțin despre originea lor.
Din referințe biblice reiese cã lumânãrile au fost folosite încã
ãnainte de secolul 10 Î.H. Ca probã materialã, s-a gãsit un
fragment de lumânare datând din secolul 1 D.H., la Avignon, în Franța.
Although it is often written that the first candles were developed as early as
3000 BC in Crete and by the Ancient Egyptians who used rushlights, or torches,
Din surse scrise, se pare cã primele lumânãri au fost create în
Creta și de vechii egipteni aceștia folosind lumânãri
cu muc de trestie sau torțe, confecționate din miez de trestie îmbibat în
seu topit. Lumânãrile lor nu aveau fitil ca cele de astãzi.
Romanii sunt cei care au creat prima datã lumânãrile cu fitil,
folosind cãlãtorilor pe timp de noapte, iluminãrii locuințelor și
locurilor de muncã. La fel ca și egiptenii, romanii foloseau ca principal
ingredient seul de origine animalã.
Lumânãrile din seu au supraviețuit pânã
cãtre Evul Mediu când s-a început folosirea cerii produse de albine
pentru construirea fagurilor. Ceara de albine a marcat o nouã etapã a
calitãții, flacãra lumânãrilor arzând fãrã fumul
negru și mirosul neplãcut specifice lumânãrilor din seu. De asemenea,
acestea puteau fi turnate mult mai pur și mai curat. Sigur, prețul era ceva mai mare
astfel încât numai clasa bogatã și le putea permite.
Femeile coloniale au oferit Americii prima contribuție la producerea lumânãrilor,
când au descoperit cã prin fierberea boabelor gri-verzui din tufele de dafin se
poate produce o cearã plãcut mirositoare care arde curat. Extragerea
cerii din dafin fiind o activitate foarte greoaie, popularitatea acestor lumânãri
a scãzut rapid.
La sfârșitul secolului 18, creșterea industriei bazate pe vânarea balenelor
aduce, dupã Evul Mediu, prima schimbare importantã în tehnologia
fabricãrii lumânãrilor, când spermanțetul - o cearã
obținutã prin cristalizarea uleiului extras din cavitãțile capului
de cașalot - devine accesibil în
cantitãți mari. La fel ca și ceara de albine, spermanțetul arde plãcut,
fãrã a genera mirosuri nedorite. Pe de altã parte, ceara de
spermanțet este mai tare decât seul sau ceara de albine ceea ce fãcea
posibilã utilizarea bunã și în cãldura verii. Istoricii noteazã
faptul cã prima 'lumânare standard' a fost realizatã din cearã
de spermanțet.
Era în timpul secolului 19 când toți producãtorii de lumânãri
au fost afectați de o nouã descoperire. În 1834, inventatorul Joseph Morgan
a creat o mașinã care permitea fabricarea continuã a lumânãrilor
prin turnare, folosind cilindri prevãzuți cu piston mobil pentru scoaterea
lumânãrilor dupã întãrire.
Continuând șirul descoperirilor din domeniul lumânãrilor, în 1850
apare ceara parafinicã, creatã din ulei mineral obținut din șisturi
bituminoase. Procesatã prin distilarea reziduurilor de la rafinarea petrolului
brut, ceara alb-albãstruie arde curat, fãrã mirosuri neplãcute.
Semnificativ este mai ales costul, ceara din parafinã putând fi produsã
mai ieftin decât toate variantele anterioare.
Cam în aceeași perioadã, chimistul Michel Eugene Chevereul a mai fãcut
o descoperire importantã. El a realizat cã seul este de fapt un amestec de
doi acizi grași, acidul stearic și acidul oleic, combinați cu glicerina. Prin eliminarea
glicerinei, Chevereul a descoperit o nouã substanțã denumitã stearinã
O problemã a parafinei a fost, totuși,
punctul topire coborât, dar descoperirea stearinei a rezolvat și
acest impediment. Durã și durabilã, stearina a început sã fie
produsã pe scarã largã la sfârșitul secolului 19. Dupã
aceastã perioadã, majoritatea lumânãrilor au fost fabricate
pe baza unui amestec de parafina și stearinã.
Odatã cu introducerea becului electric în 1879, fabricarea lumânãrilor
a cunoscut un puternic declin pânã în secolul urmãtor când
popularitatea lor începe sã renascã. Odatã cu creșterea industriei
prelucrãtoare a petrolului, a crescut și producția elementelor de bazã pentru
fabricarea lumânãrilor, parafina și stearina. Fãrã a mai avea rolul
de sursã de iluminat, popularitatea lumânãrilor se aflã într-o
continuã creștere. Astãzi, lumânarea simbolizeazã atmosfera de
sãrbãtoare, dragoste, definește ceremonii și creeazã decoruri, continuând
sã ne bucure cu micuța sa flacãrã.